Saturday

Scamatoria sondajelor: metodologia vrajelii si victima ei

“Exista minciuni, minciuni imputite, si statistici.” Acestea au fost primele cuvinte rostite de profesor la cursul introductiv de statistica pe care il iau in acest semestru. De aceea nu ar trebui sa nu luati in considerare ultimul sondaj, aparent independent, comandat  Evenimentul Zilei care ii arata pe Geoana si Basescu pe la 30%. Sa explic.


Intai trebuie sa mentionez doua teoreme fundamentale ale statisticii. Unu, cu cat esantionul este mai mare, cu atat increderea in rezultatul sondajului creste. Doi, cand dimensiunea unui esantion este mai mare decat o mie de participanti, se poate spune ca, in lipsa unor erori de metodologie, diferentele dintre rezultatele sondajelor si realitatea pentru intreaga populatie devin neglijabile din punct de vedere matematic. De aceea, sondajele efectuate pe esantioane de 1000-1200 de persoane au un coeficient de incredere (probabilitate de a fi reale) mare, 95%, si o marja de eroare mica, in jur de ±3%.

Acum hai sa ne uitam cu atentie la detaliile sondajului din Evenimentul Zilei. Coeficient de incredere de 95%, marja de eroare de ±2.9%, esantion de 1110 persoane. Nimic suspect pana aici. Rezultatele sondajului: Basescu 30%, Geoana 31%, Antonescu 17%, Oprescu 9%. Nimic gresit cu rezultatele acestea daca ne-am baza pe datele de mai sus, 95% coeficient de incredere, marja de eroare ±2.9% si esantion de 1110 persoane. Dar, sondajul mai spune ca 30% din cei interveviati fie nu merg la vot, fie sunt nehotarati, fie nu raspund. Atunci, daca raportam sondajul, strict la intentia de vot, ar inseamna ca sondajul s-a desfasurat pe un esantion mai mic cu 30%, adica de (1-.30)x(1110), adica pe un esantion de 777 de persoane. Ultima data cand am verificat, 777 era semnificativ mai mic de 1000, pragul statistic unde un sondaj reflecta real realitatea. Deci sondajul din Evenimentul Zilei NU arata INTENTIILE de vot cu un grad de incredere de 95% si nici cu o marja de eroare de ± 2.9%. Ca sa adaptezi rezultatele la un esantion mai mic, ori scazi coeficientul de incredere ca sa tii marja de eroare mica, ori mentii increderea teoretica ridicata si cresti marja de eroare considerabil — marja de eroare si coeficientul de incredere sunt tot timpul invers proportionale. Ca sa sumarizez, in spatele acelor 30% de indecisi din esantionul de 1110 persoane sta capacitatea studiului de a se juca cu rezultatul.

Daca sondajul vroia sa fie onest si sa reflecte realitatea bazat pe esantionul de 1110 persoane, increderea de 95% si marja de eroare de ±2.9%, atunci sondajul trebuia sa aiba urmatoarele rezultate: Indecisi 30%, Basescu 20.7%, Geoana 21%, Antonescu 12%, Oprescu 6.3%, altii 9.4%. Am obtinut aceste numere, scazand 30% din procentul fiecarui candidat din sondajul initial si adaugand indecisii ca proportie a populatiei.

Acest sondaj — ajustat pentru adevar — indica doua lucruri. Unu, cursa este departe de a fi decisa datorita numarului mare de indecisi — indecisii pot schimba clasamentul in orice varianta, fie si cu Antonescu castigator in turul 1 si cu un ‘altu’ ajuns in turul 2. Doi, sondajul indica faptul ca Crin Antonescu are cel mai mare potential de crestere. Basescu si Geoana par redusi la bazele lor de sustinatori. Datorita expunerii mediatice proaste si a scandalului despre guvernul Croitoru, Basescu are sanse mici sa creasca daca ceva spectaculos nu se intampla. Geoana are putine sanse sa ajunga la scorul de 30% pentru ca masina de vot a PSD ii fuge de sub picioare, si, din punct de vedere istoric, PSD nu a atras independenti sau votanti indecisi in turul I. Oprescu are o problema cu vizibilitatea si cu relevanta, si putini dintre acei 30% de indecisi ii vor sari in brate. ‘Altii,’ pe langa problemele cu vizibilitatea, nu sunt considerati de majoritatea electoratului ca fiind alternative viabile datorita perceptiei ca ei nu vor castiga niciodata, si, ca, votul dat lor este un vot irosit. Singurul ramas cu potential de crestere este Crin Antonescu. NU spun ca el va creste, dar este singurul cu potential de a creste in cazul in care indecisii intra in joc.

In ciuda faptului ca sondajul nu ii arata sustinerea si potentialul de sustinere real al lui Crin Antonescu, pe termen lung, victima acestei manipulari mediatice nu va fi Crin, ci Geoana sau Basescu. Este simplu. Prin aceste sondaje se creaza urmatoarele asteptari: 1) Geoana si Basescu vor fi foarte apropiati in turul I pe la 30% si 2) Antonescu nu va intra in turul II. Dar in realitate exista doua scenarii viabile, unul care se rasfrange impotriva lui Geoana si unul care rasfrange impotriva lui Basescu.

Sa zicem ca Geoana ii ia fata lui Antonescu in turul I cu 2-3% dupa cum este cel mai probabil daca Geoana e sa intre in turul II. Acest rezultat zdrobeste asteptarea descrisa mai sus — cea a candidatului Geoana atotputernic si capabil sa il invinga pe Basescu. Iar, in politica, o asteptare zdrobita este ca o rana deschisa — o rana prin care pierzi mult sange si care are o sansa mare sa se infecteze. Dupa un astfel de rezultat, suporterii lui Geoana ar fi deziluzionati si ar putea sta acasa in turul II.

Dar sa zicem ca Geoana nu intra in turul II si intra Antonescu. In aceasta situatie Basescu se va confrunta cu un Crin vioi, energizat si care se contureaza ca drept singurul capabil de a-l invinge pe Basescu. Crin atunci va putea sa zica cum a invins asteptarile si cum a facut istorie si cum poporul a dat un vot negativ guvernului Boc si o mie de alte lucruri anti Basescu. Un astfel de Crin s-ar putea sa fie otravitor in turul II.