Tuesday

Un nou ambalaj pentru Reformã. Ce va iesi de data asta?


Guvernul ar reduce în 2010 masivul aparat birocratic, cu costurile lui crescute de la an la an. În cea mai mare parte a perioadei post-comunistã, aceasta a fost una dintre marile amânãri, parte a unei mari amânãri a reformei statului. Dacã se va întâmpla acum, atunci a început deloc inspirat, cu învãtãmântul. De ce, cum, care e raportul risc-beneficiu si cât de realã e intentia politicienilor de a face reforme ?

Secretara X, de la Palatul Victoria, are un venit lunar de 3000 de RON, iar ca activitate principalã, cel puyin asa a relatat, deschiderea scrisorilor. Comparându-se cu un „office manager” din sectorul privat, munceste mult mai putin si, probabil, câstigã la fel sau chiar mai mult. X e parte a unui sistem care îi oferã un job indiferent de calitatea muncii pe care o presteazã.

De unde începe, dacã începe

X nu se aflã pe lista disponibilizãrilor de început de an si, probabil, nu se va afla pe vreo astfel de listã. Noua reformare anunyatã a aparatului de stat, menitã sã distrugã „caracatita”, „cãpusa”, „sã taie în carne vie”, începe, se pare, cu profesorii.  Guvernul vrea sã desfiinteze 15 de mii de posturi, iar aici avem de-a face cu o disputã legatã de tinte, si nu neapãrat de efecte: în timp ce Traian Bãsescu spune cã vor fi scoºs din schemã suplinitorii si profesorii pensionari, sindicatele sustin cã aceia vizati sunt în general persoane pregãtite.

Pe fundal, întrebarea cum vor fi afectaþt elevii, unii rãmasi fãrã profesori, are parte de rãspunsuri confuze.  Cu alte cuvinte, „distrugerea caracatiyei” începe, dacã începe, dintr-un loc nepotrivit, chiar dacã si în educatie existã, cu sigurantã, angajaþi slab pregãtiti si, probabil, ineficienti.

“Rezistenta la reformã este enormã. Nu vedeti cu cine s-a început? Cu învãtãmântul, inima oricãrei nayiuni. Nu cu sutele de comitete si comisii din aparatul de stat, care sunt lãsate sã mai respire o vreme”, spune Mihai Musãtoiu, redactor-sef Dailybusiness.ro.

Musãtoiu pune sub semnul întrebãrii voinþa realã de a reduce serios din aparatul birocratic. „Eventual, pânã trece moda asta a reformei, Europa se ia cu altele ºi mai uitã de noi, ºi nu mai e nevoie de concedieri. Privilegiile nu se vor depune pur ºi simplu pe masã, ci dinozaurii ºi ºefii de dinozauri se vor lupta pentru ele.”

CifreleÎn România sunt 1,29 milioane de persoane plãtite de la bugetul de stat, dintr-un total de 4,5 milioane de angajaþi. Dintre ei, 125 de mii sunt funcyionari. Încã 110 de mii de posturi existau doar pe hârtie, iar banii aferenþi erau consumati „în alte scopuri”, potrivit liderului sindical Bogdan Hossu.

 În ultimii ani, bugetarii au avut mãriri de salarii mari comparativ cu cele din þãrile vecine, cel puþin înainte de 2009. De exemplu, în 2005 mãrirea a fost de 35%, în 2006-de 40%, în 2007- de 19%, iar în 2008-10%. ªi mai mult au crescut sporurile ºi alte beneficii extrasalariale- cu 136% în 2005-2008, conform Dailybusiness.ro

    La sfârºitul lui 2009, dupã alte zece luni de creºtere, roata s-a întors parþial: salariile au scãzut cu 15%.

Sute de mii de posturi în plus

E, însã, mai mult decât o problemã contabilã, deºi de multe ori e expediatã cam asa. Sigur cã liberalul Dinu Patriciu exagera, atunci când declara în toamna anului trecut, în Gândul, cã 600 de mii de bugetari trebuie concediati si „înlocuiþi cu calculatoare”. Pe aproape era ºs Mihai Tãnãsescu, reprezentantul României la FMI, care declara cã trebuie fãcute 400 de mii de concedieri în aparatul de stat.

În anul electoral ºi al acordului cu FMI, guvernarea a estimat cã în 2010 îºi vor pierde slujba la stat între 100 de mii si 150 de mii de actuali angajaþi. Dacã vor fi desfiintate 70-80 de mii de posturi, economia va fi de aproximativ 166 de milioane de euro, a declarat la sfârsitul anului ministrul Muncii, Mihai ªeitan. El a explicat, astfel, cã, probabil, nu vor fi concediati 70-80 de mii de oameni, ci în acest numãr intrã si desfiinþarea unor posturi vacante. Cu alte cuvinte, probabil nu vor mai fi fãcute plãti aferente celor 110 mii de posturi despre care liderul sindical Hossu spunea cã existã pe hârtie iar banii ies din bugetul de stat „în alte scopuri”.

Prima  sursã de reducere a cheltuielilor cu veniturile bugetarilor ar fi datã de noua lege a salarizãrii, care prevede cã sporurile, cu cea mai mare creºtere în ultimii ani, trebuie tinute sub control. Pe de altã parte, aceeasi lege lasã loc de excepþii, hotãrâte de Guvern. Acelasi Guvern care, în principiu, lasã la latitudinea fiecãrui sef de instituþie sã se descurce cu disponibilizãrile.

Pânã la urmã, desi concedierea masivã nu trebuie sã fie scop în sine (ci reducerea costurilor),  ea pare inevitabilã, una dintre variantele vehiculate anul trecut fiind dispariþia a peste 300 de mii de posturi pânã în anul 2015, cu costuri sociale inevitabile, generând si un prey politic plãtit de guvernanþi.

Pe termen scurt, disponibilizãrile ar afecta sectorul privat, bugetarii fiind o fortã de consum. „Banii lor nu vor mai alimenta consumul la fel de mult, ceea ce se va resimti în vânzarile sectorului privat. Însã reforma statului trebuie fãcutã, pentru cã banii acestia ai bugetarilor sunt, in unele cazuri, bani nemunciþi, salarii date unor oameni care lâncezesc, uitati de ani de zile în instituþii care ºi-aºa nu fac nimic util. Banii ãstia sunt un balon de sãpun pentru economie si dacã ei dispar, efectele sunt mai degrabã bune decât negative”, considerã  Musãtoiu.

Acestea sunt doar liniile generale, anunþând un moment-cheie din 2010. Rãmâne în picioare si varianta ca politicul doar sã mimeze reforma, fiindcã s-a probat pânã acum cã se poate revizui si fãrã sã se schimbe nimic.