De obicei, cand tragi marijuana devii temporar mai creativ si iti vin idei bune — trebuie doar sa asculti Bob Dylan ca sa te convingi. Insa nu si lui Traian Basescu. Presedintele a lansat in ultimele zile idea unui parlament unicameral cu maximum 300 de parlamentari,
o idee proasta din punct de vedere al arhitecturii constitutionale, cat si de impact politic chestionabil.
La nivelul sistemului politic, un parlament unicameral inseamna doua lucruri: legi (si) mai proaste trecute in repezeala, si, dictatura majoritatii. In legatura cu primul effect mentionat, o sa pun o singura intrebare retorica: cate legi marca Vadim-Funar au fost oprite de una din camere dupa ce cealalta o adoptase fara sa o citeasca? In legatura cu cea de a doua, un parlament unicameral fara vot de supermajoritate sau reguli de dezbatere prelungita (vezi filibuster in Senatul American) poate impune lejer vointa a 50%+1 fara nici un fel de respect pentru minoritate.
La nivelul impactului politic, eu nu consider miscarea Presedintelui geniala. In vreme de criza, desi poporul se orienteaza spre populism si spre tapi ispasitori, acesta energie s-ar varsa spre factori economici sau spre fetele directe a le sistemului politic, guvernul si presedentia. Mai mult, cunosc foarte multi Romani vehement anti-Basescu si anti-Parlament, iar Basescu, prin acest referendum le ofera sansa sa voteze anti-Basescu si pro-uninominal la acelasi scrutin. In plus, o parte dintre acesti votanti divizati nici macar nu ar vota. In concluzie, utilitatea referendumului este cel putin discutabila pentru sansele lui Traian Basescu de la toamna.