28 octombrie: câteva sute – sau după alte relatări peste o mie – de fermieri pichetează Ministerul Finanţelor, unde discută cu pedelistul Radu Berceanu, ministru interimar la Agricultură. Protestul e al Sindicatului Crescătorilor de Ovine şi Bovine şi al Sindicatului Crescătorilor de Taurine şi, ca orice protest, face deliciul televiziunilor de ştiri, mai ales că protestatarii pleacă de la Ministerul Finanţelor la Cotroceni. Cu ce a rămas telespectatorul în cap din toată povestea şi ce s-a întâmplat în realitate? Răspunsul nu e tocmai banal şi îl vizează pe unul din candidaţii la preşedinţie, cel deja instalat la Cotroceni. O ezitare a lui Traian Băsescu a deschis calea către titluri şi interpretări bizare dintr-o anumită zonă a spectrului media: s-a vorbit despre „revoltă” şi „răscoală” şi un preşedinte „huiduit” la el acasă, când, de fapt, lucrurile deveniseră „fizice” doar în cursul dimineţii, la Ministerul Finanţelor.
Secvenţele din cursul dimineţii, difuzate de televiziuni, sugerau că între jandarmi şi protestatari ar putea izbucni o bătaie:
În realitate, în cea mai mare parte a timpului, protestul a fost conform regulilor. Sindicaliştii aveau aprobare pentru miting, a afirmat Jandarmeria, deşi diferite evaluări din presă dădeau un număr de participanţi mai mare decât cel pentru care s-au obţinut aprobările (500 de persoane). A te concentra pe busculadă şi garduri nu e un simptom de bias politic: presa comite în general acest gen de exagerare, din motive de tiraj/trafic/audienţă.
La Cotroceni, huiduielile au continuat; legătura cunoscută dintre PSD şi sindicate sugera o „bombă cu mitingişti” plantată de acest partid în faţa Palatului. Nu pare a fi însă aşa: problema subvenţiilor e una reală pentru fermieri, iar sindicatele care au protestat pe 29 octombrie au mai pichetat Ministerul Agriculturii şi pe 13 aprilie 2009, de exemplu, când demnitarul-ţintă era din PSD, ministrul „plin” Ilie Sârbu.
Băsescu ezită şi televiziunile gâfâie să ţină pasul
Pe 29 octombrie, în momentul în care sindicaliştii ajung la Cotroceni, intervine însă o ezitare a preşedintelui în exerciţiu, care îl pune pe acesta într-o lumină proastă în jurnalele de ştiri: Traian Băsescu nu a dorit iniţial să discute cu fermierii. Dintr-un motiv sau altul dar şi, în orice caz, având în vedere faptul că aceştia nu plecau, Traian Băsescu a apărut, în cele din urmă, în mijlocul lor, cu o portavoce:
http://www.realitatea.net/video_1018732_traian-basescu-catre-fermierii-furiosi--pana-in-luna-decembrie-vom-gasi-solutii-si-pentru-transa-a-doua-a-subventiilor_650937.html
Titlul factual ales de Realitatea TV, „Proteste la Cotroceni”, e cel mai simplu şi mai normal dintre cele care vin în minte: Traian Băsescu a apărut de-abia la ora 18.00, in extremis pentru jurnalele de ştiri din prime-time, care a trebuit să trimită în grabă înregistrarea cu preşedintele şi să o monteze tot la repezeală. PRO TV a „prins” fragmentul la limită:
Revolta fermierilor la Cotroceni. Basescu: Nu sunt bani la buget!
Titluri apocaliptice, sensuri figurate, cuvinte-cheie din campania adversarilor
Titlul de la PRO TV, „Revolta fermierilor” ascunde o ambiguitate: sensul figurat, de „supărare”, e la locul lui, dar ideea că sindicatele în cauză ar fi purces la o acţiune belicoasă împotriva autorităţilor e cu totul deplasată. Poate fi vorba tot de exagerare jurnalistică, apolitică.
La Antena1 problema se rezolvă cu un determinant la cuvântul „fermieri”, „Revolta fermierilor minţiţi”: cu atributul „minţiţi”, exprimarea devine mai livrească şi „revolta” pare la figurat. Însă primul cuvânt din capul video (intro-ul lui Lucian Mîndruţă) este unul des asociat cu actualul preşedinte, în discursul oponenţilor politici: „Scandalul dintre preşedintele Băsescu şi fermieri a avut loc în urmă cu o oră.”
http://www.antena1.ro/index.php?page=news&id=70932
O descriere bizară pentru o situaţie destul de limpede: fermierii au protestat la Cotroceni – şi nu ştim nimic despre busculade -, iar Traian Băsescu a ieşit cu un răspuns (cam târziu, e drept). A făcut „scandal”? Mai curând, a vorbit printr-o portavoce, pentru ca să poată fi auzit de fermierii nemulţumiţi.
Sora de grup media şi de redacţie de ştiri a Antenei 1, Antena 3, oferă o abordare apocaliptică şi deloc favorabilă preşedintelui-candidat „Băsescu, huiduit la Cotroceni”. Ştirea trimite la un fragment de pe Videonews.ro, unde titlul de pe burtieră spune: „Răscoala fermierilor”. Textul menţionează: „Traian Băsescu nu a făcut nicio promisiune clară fermierilor”, ceea ce în niciun caz nu ar fi putut face, fiindcă preşedintele nu are atribuţii executive şi deci nu poate decât media într-un astfel de protest. Dacă despre „revoltă” se poate vorbi în sens figurat, „răscoala” e greu de înţeles în acest sens: cuvântul trimite la violenţe fizice care în realitate nu au avut loc.
Abordări de sens contrar: „vodă coboară printre ţărani”. Ce lipseşte din reflectarea media? Desigur, esenţialul
De remarcat şi abordarea prietenoasă în privinţa preşedintelui Băsescu, de a doua zi, din „Evenimentul zilei”: „Vodă Băsescu a coborât printre ţărani”. „Evenimentul” vede întreaga poveste cu un fel de ironie respectuoasă, subiectul materialului e preşedintele, care încearcă marea de fermieri cu portavocea în ajunul băilor de mulţime din campanie, şi nu sindicaliştii cu nemulţumiri justificate. Interpretarea este deplasată, mai ales dată fiind ezitarea de a dialoga cu sindicaliştii a lui Traian Băsescu, care contrazice ideea de "antrenament de campanie" voluntar.
Din toate comentariile de mai sus reiese că mediile menţionate au interpretat ştirea în cheie politică; unele din abordări sugerează o implicare politică: La Antena 1 şi Antena 3, de exemplu, se confirmă percepţia de implicare anti-Băsescu. Relatările au fost de fiecare dată strict centrate pe "ceea ce se vede", fără ca presa să meargă mai departe în construcţia unui subiect ofertant, iar acest unghi nu mai este valid în cazul cotidienelor, care lucrează cu ştiri deja difuzate de televiziunile şi site-urile specializate. Chiar şi în cheie politică, există întrebări fără răspuns, ca motivul pentru care preşedintele nu a dorit să discute cu fermierii.
Mai interesantă ar fi fost abordarea economică. Dincolo de considerente de audienţă şi oportunitate, protestul sindicaliştilor se leagă de criză şi faptul că guvernul nu îşi onorează unele dintre obligaţii. Cât este totalul subvenţiilor? De ce acestea nu au fost plătite? Poate fi interpretată toată povestea ca un simptom de criză profundă, în care executivul începe să ducă lipsă de lichidităţi? Sau, dimpotrivă, e vorba de incompetenţă, adică Guvernul are banii, dar nu îi dă din motive birocratice?
P.S.: Subvenţiile vor fi plătite în cele din urmă, spune Antena3.ro. Promisiunile au fost suficient de "clare".