In postul anterior explicam de ce Romania are cele mai mari sanse de a primi functia de comisar european pe agricultura. Insa, se pare ca Romania este interesata mai mult de folosirea candidaturii pe comisariatul de agricultura ca o moneda de schimb pentru alte fotolii mai importante pentru Romania.
Aceasta strategie incepe sa se contureze mai clar in urma declaratiilor de ieri ale lui Theodor Stolojan si ale lui Cristian Diaconescu semnaland flexibilitatea Romaniei in a negocia si pentru portofoliul de extindere. Evident, in contextul detronarii comunistiilor din Republica Moldova si imbunatatirea relatiilor Romaniei cu Turcia, comisariatul de agricultura ne-ar fi mult mai potrivit si ne-ar aduce si mai multa influenta.
Este posibil ca fotoliul de agricultura sa fi fost folosit ca o diversiune a Romaniei pentru acapararea unui alt portofoliu de la bun inceput din doua motive. In primul rand, daca Romania ar fi candidat de la inceput pentru un post atat de influent ca cel de agricultura, Romania s-ar fi expus la o acuzatie de intransigenta: cum isi permite o tara nou venita, monitorizata pe justitie si cu o relatie rece cu Rusia sa pretinda un portofoliu atat de important. In al doilea rand, candidand din prima, Romania s-ar fi asezat la negocieri cu mana mai slaba; neavand fotoliul de agricultura in mana, ce le-am fi oferit europeniilor la schimb?