Ultimele sondaje pe care le-am citit, CSOP si MMT, il pun pe Crin Antonescu sub eterna limita a PNL de 15-16% si mai rau pentru PNL, tot timpul din ce in ce mai spatele lui Geoana —unul dintre sondaje il plaseaza de sub 10% alaturi de Gigi Becali, Vadim Tudor, Radu Duda si alti trazniti.
Indiferent cat de discutabila este veridicitate acestor sondaje datorita inclinatiei politice a celor ce le-au contractat (bias) cat si metodologiei lor, acestea indica un trend ce se contureaza din ce in ce mai clar in media si in opinia publica: perceptia ca Mircea Geoana este contracanditatul serios al lui Traian Basescu si nu Crin Antonescu.
Aceasta pozitie in sondaje se datoreaza invizibilitatii lui Crin Antonescu din dezbaterea politica si din public. In ultimele zile headlineurile, au fost exclusiv despre Comisia Udrea, scandalul cu inregistrarea, si eventual despre caderea guvernului si ruperea coalitiei. Intr-o astfel de dezbatere politica Crin Antonescu nu incape ca persoana si nici ca personaj politic. Ca persoana, el este irelevant in comisia Udrea, nefiind membru in comisie; ca personaj, el a incercat sa se prezinte drept candidatul cu solutii de substanta pentru criza economica si ca cel care ar reface institutia prezidentiala si scena politica, el fiind intr-un fel deasupra unor astfel de scandaluri. Cat despre discutia despre caderea guvernului, Crin Antonescu a incercat sa intre in discutie spunand luni ca PNL este gata sa intre la guvernare, cel mai probabil dupa prezidentiale. Problema lui este faptul ca esenta acestei discutii nu este despre ce s-ar intampla daca aceasta va cadea si cine ar guverna atunci, ci despre zvonuriile care sugereaza destramarea coalitiei, despre calaul coalitiei si despre alte telenovelisme politice mioritice. Astfel, comentariul sau a fost irelevant si a primit, deci, destul de putina atentie in media( dupa cum am observat eu in presa scrisa, variantele online, ma iertati ca nu am avut timpul si rabdarea sa privesc cu dezgust televizorul).
Mai mult, el a ratat sansa dupa sansa de a isi crea viziblitate singur. Lansarea platformei pentru prezidentiale nu a fost promovata si nu a avut parte de un show care sa atraga atentia, deci a fost o ocazie ratata. Noul sau discurs de la liga alesiilor local nu a fost circulat. Echipa de comunicare a PNL de pe internet sta cu palma in fund calare pe o baza de emailuri destul de mare (dupa informatiile interne pe care le am) si nu o foloseste pentru isi invigora suporterii si pentru a circula pozitia partidului si speechuriile in care Crin exceleaza. Siteul lui Crin Antonescu debea acum s-a lansat mai cum trebuie si siteul PNL este inca jalnic. Pot sa continui, dar nu mai are rost.
Ce e cel mai trist este ca PNL si-a sapat singur aceasta gaura. Ei au lansat comisia Udrea si ei au si jucat-o prost, demonstrand ca pana acum, Udrea e mai tare decat ei din toate punctele de vedere. Ei nu au consolidat in imaginea publica rolul de justitiari pe care l-au jucat in scandalul Ridzi. Ei nu au sapat activ coalitia in aceasta perioada pentru a duce discutia spre problemele guvernarii si ale tarii unde ei sunt avantajati. Ei si-au organizat prost evenimentele si tot ei nu si-au intocmit o strategie de atragere a atentiei asupra lor de la bun inceput.
Ca sa le dau doua idei, gandite acum la 4 dimineatea pe fond de insomnie. In primul rand, ei puteau sa perpetueze tensinuea Antonescu-Tariceanu dupa euro-parlamentare si sa sugereze faptul ca acesta ar fi fost motivul din spatele scorului jenant de la euro-parlamentare. Tensiunea ar fi crescut, eventual alimentata cu zvonuri de rupere a PNL, cu declaratii mai acide ale lui Tariceanu, si cu suspciunea ca la lansarea programului pentru prezidentiale — asta daca ar fi fost promovat cum trebuie evenimentul — partidul s-ar rupe, dar acolo, in mod miraculos, Tariceanu ar fi vazut lumina si i-ar fi dat un endorsement convingator lui Crin Antonescu, in stilul in care Hillary Clinton i l-a acordat lui Obama la conventia democrata din august 2008. In al doilea rand, ca sa atraga atentia la subrezelea coalitiei, ei puteau sa vehiculeze amenintari cu motiuni de cenzura in cazul legii salarizarii unice si a legiilor pe educatie. Mai mult, PNLul putea sa contribuie la bursa de zvonuri despre caderea coalitiei, astfel incat sa duca discutia spre ceea ce s-ar intampla dupa, o discutie in care PNLul ar fi un element central.
Problema este ca strategii PNL nu au nici o idee coorenta pe termen lung, nici la 4 dimineata si nici in toiul zilei. Mai bine ar citi bloguri.